Cadrul UE pentru Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CDPH) este primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic în domeniul drepturilor omului care abordează în mod specific handicapul. Scopul convenției este „să promoveze, să protejeze și să garanteze că toate persoanele cu handicap se bucură de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și să promoveze respectul pentru demnitatea lor inerentă”.

Convenția este un instrument puternic pentru a ajuta persoanele cu handicap, comunitățile locale și guvernele să exploreze noi modalități de respectare a drepturilor persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea și punerea în aplicare a unor măsuri juridice, de politică și practice.

Pentru a se asigura că aceste eforturi respectă cerințele convenției și sunt puse în aplicare în mod eficace și eficient, articolul 33 alineatul (2) din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (CDPH) impune părților la convenție să stabilească un cadru pentru a promova, a proteja și a monitoriza punerea în aplicare a CDPH.

Ca parte la CDPH, UE a desemnat un astfel de cadru pentru chestiuni care țin de competența UE, inclusiv:

  • legislația și politica UE: nediscriminarea, drepturile pasagerilor, fondurile UE etc.
  • administrația publică a UE: selecția personalului, accesul la documente etc.

Cadrul UE completează cadrele naționale de monitorizare, care sunt responsabile pentru promovarea, protejarea și monitorizarea CDPH în statele membre ale UE.

Cadrul a devenit operațional în 2013, pe baza unei propuneri a Comisiei care a fost aprobată de Consiliul UE în 2012.

Cine sunt membrii?

Cadrul UE este compus din:

Comisia Europeană a fost membru al Cadrului UE până la sfârșitul anului 2015, când și-a anunțat intenția de a se retrage în urma publicării observațiilor finale ale UE de către Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap (Comitetul CDPH). Ca urmare a acestui anunț, Comisia Europeană nu mai participă la activitățile Cadrului UE.

Cu ce se ocupă membrii?

În funcție de competențe și mandate, membrii contribuie în mod colectiv la:

punerii în aplicare a CDPH de către UE.

De asemenea, Cadrul UE contribuie activ la revizuirea punerii în aplicare a CDPH de către UE efectuată de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu handicap (Comitetul CDPH). Comitetul CDPH, așa-numitul „organism al tratatului” pentru CDPH, este responsabil pentru a evalua dacă părțile la convenție își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul CDPH.

Prima revizuire a punerii în aplicare a CDPH de către UE a avut loc în 2015; în urma acesteia, Comitetul CDPH a anunțat că a doua și a treia analiză vor avea loc împreună în 2020.

Cum funcționează în practică?

Membrii fac schimb de informații și iau în considerare activitățile celorlalți. Convin asupra unui program de lucru care poate include activități puse în aplicare de mai mulți membri împreună sau de Cadrul UE în ansamblul său.

Președintele Cadrului UE este numit pe un an conform unui sistem de rotație. Președintele promovează principiul colegialității, care este inerent metodelor de lucru ale Cadrului UE. 

Secretariatul Cadrului UE, numit, de asemenea, pe o perioadă de doi ani, coordonează organizarea și pregătirea reuniunilor. FRA constituie în prezent Secretariatul Cadrului.

Cadrul UE se întrunește de cel puțin două ori pe an. Deciziile sunt luate prin consens.

Cadrele naționale de monitorizare

Cadrul UE completează cadrele naționale de monitorizare în statele membre ale UE responsabile de promovarea, protejarea și monitorizarea CDPH și de punerea sa în aplicare la nivel național. Acestea pot lua diverse forme și pot fi formate din mai multe organizații, cum ar fi:

  • organisme naționale de promovare a egalității,
  • mediatori,
  • instituții naționale de apărare a drepturilor omului,
  • comitete de monitorizare cu participarea reprezentanților organizațiilor care promovează drepturile persoanelor cu handicap.

 Cadrul UE depune eforturi pentru a consolida sinergiile cu cadrele naționale de monitorizare. De exemplu, se întâlnește anual cu reprezentanți ai mecanismelor naționale de monitorizare din statele membre UE pentru a face schimb de informații și a coordona activitățile.

Rețele de monitorizare

Unii dintre membrii cadrelor naționale de monitorizare cooperează la nivel european: