Anul 2019 a adus atât progrese, cât și pași înapoi în
ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale.
Raportul privind drepturile fundamentale 2020 al FRA
analizează evoluțiile majore din domeniu, identificând
atât realizările, cât și problemele îngrijorătoare rămase
nesoluționate. Această publicație prezintă opiniile FRA
în legătură cu principalele evoluții înregistrate în
domeniile tematice vizate, precum și o sinteză
a dovezilor care vin în sprijinul acestor opinii. Astfel,
raportul oferă o prezentare compactă, dar informativă
a principalelor provocări legate de drepturile
fundamentale cu care se confruntă UE și statele sale
membre.
Acest pliant ajută ofițerii și autoritățile să informeze solicitanții de azil și migranții într-un mod ușor de înțeles și accesibil cu privire la prelucrarea amprentelor lor în Eurodac.
Manualul Copiii lipsiți de îngrijire părintească aflați într-un alt stat membru al UE decât statul lor
de origine își propune să consolideze răspunsul tuturor actorilor relevanți din domeniul protecției
copilului. Protecția acestor fete și băieți este de importanță capitală și reprezintă o obligație pentru
statele membre ale UE, derivată din cadrul juridic internațional și european. Prezentul ghid pune
accentul pe copiii care devin victime ale traficului de persoane și pe copiii aflați în pericol, punând în
aplicare o acțiune prevăzută în Comunicarea din 2017 privind intensificarea acțiunii UE de combatere
a traficului de persoane, și ține seama de tiparele identificate, inclusiv în ceea ce privește specificul
de gen al infracțiunii.
Anul 2018 a adus atât progrese, cât și regrese în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale. Raportul privind drepturile fundamentale 2019 al FRA analizează evoluțiile majore din domeniu, identificând atât realizările, cât și domeniile de interes nesoluționate. Această publicație prezintă opiniile FRA în legătură cu principalele evoluții înregistrate în domeniile tematice acoperite, precum și o sinteză a dovezilor care vin în sprijinul acestor opinii.
Statele membre au datoria explicită de a promova aplicarea Cartei. Aceste fișe de țară sprijină acest efort, oferind exemple de utilizare a Cartei și evidențiind modul în care aceasta adaugă valoare.
Acest rezumat prezintă principalele constatări ale celui de al doilea sondaj al FRA privind experiențele evreilor legate de infracțiunile motivate de ură, discriminare și antisemitism în Uniunea Europeană – cel mai important sondaj printre evrei realizat vreodată la nivel internațional.
Această lucrare prezintă evoluția jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului cu privire la infracțiunile motivate de ură, oferind o actualizare în ceea
ce privește cele mai recente hotărâri. Abordarea infracțiunilor motivate de ură
dintr-o perspectivă a drepturilor fundamentale arată cum datoria autorităților
statelor membre de a investiga în mod eficient motivarea bazată pe prejudecată
a infracțiunilor decurge din instrumentele cheie ale drepturilor omului, cum ar fi
Convenția europeană a drepturilor omului.
Prezentul ghid explică ce este crearea de profiluri, cadrele juridice care o reglementează și motivele pentru care utilizarea profilurilor în mod legal este necesară pentru respectarea drepturilor fundamentale și, totodată, esențială pentru eficiența activității polițienești și de gestionare a frontierelor. De asemenea, ghidul oferă îndrumări practice care să ajute la evitarea situațiilor în care utilizarea profilurilor în cadrul operațiunilor poliției și ale autorităților de gestionare a frontierelor este ilegală.
Fiind un catalog foarte modern al drepturilor omului, carta conţine multe drepturi care
nu se regăsesc în legile consacrate drepturilor omului, iar lectura sa face într‑adevăr
o impresie bună. Persoanele care cunosc principiile esenţiale ale dreptului UE pot
declama de obicei rapid că carta este întotdeauna obligatorie pentru UE, iar pentru statele
membre numai atunci când acestea „pun în aplicare dreptul UE”. Dar ce înseamnă
de fapt această expresie adesea citată de la articolul 51 din cartă?
Aceste 10 principii rezumă principalele idei exprimate de comunicatorii și practicienii din diferite domenii la întâlnirile între experți, seminarele practicienilor și grupurile-țintă organizate de FRA în 2017 și 2018.
Anul 2017 a adus atât progrese, cât și regrese în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale. Raportul privind drepturile fundamentale 2018 al FRA analizează evoluțiile majore din domeniu, identificând atât realizările, cât și domeniile de interes nesoluționate.
Dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației a exacerbat nevoia de protecție solidă a datelor cu caracter
personal – un drept garantat atât de instrumentele Uniunii Europene (UE), cât și de instrumentele Consiliului
Europei. Protejarea acestui drept important implică provocări noi și semnificative, pe măsură ce progresele
tehnologice extind frontierele unor domenii precum supravegherea, interceptarea comunicațiilor și stocarea
datelor. Prezentul manual este conceput pentru a familiariza practicienii în domeniul dreptului nespecializați
în domeniul protecției datelor cu acest domeniu de drept emergent.
Organizațiile societății civile din Uniunea Europeană joacă un rol esențial în promovarea drepturilor fundamentale, dar le este tot mai greu să-și continue activitatea din cauza restricțiilor
juridice și practice. Deși există provocări în toate statele membre ale UE, natura și amploarea acestora variază. În general, datele și cercetările pe această temă – inclusiv cercetările comparative – lipsesc.
Prin urmare, raportul FRA analizează diferitele tipuri și modele de provocări cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE. De asemenea, raportul scoate în evidență practici promițătoare care pot contracara aceste modele îngrijorătoare.
Din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice și a crimei organizate care constituie amenințări tot mai mari în UE, munca serviciilor de informații a devenit tot mai urgentă, complexă și internațională. Munca respectivă poate afecta considerabil drepturile fundamentale, în special confidențialitatea și protecția datelor. Deși progresele tehnologice permanente ar putea exacerba amenințarea generată de aceste interferențe, controlul democratic eficient și existența unor căi de recuperare a prejudiciului pot reduce potențialul comiterii de abuz.
Dreptul european privind nediscriminarea, așa cum a fost constituit prin directivele UE privind
nediscriminarea și prin articolul 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale și prin Protocolul nr. 12 la convenție, interzice discriminarea într-o serie
de contexte și pentru o gamă largă de criterii. Prezentul manual analizează dreptul european privind
nediscriminarea rezultat din aceste două surse cu titlu de sisteme complementare, făcând referire
la oricare dintre acestea în măsura în care se suprapun și semnalând diferențele, acolo unde există.
Având în vedere că 80 % din romii intervievați trăiesc sub pragul riscului de sărăcie al țării lor, că un rom din trei trăiește într-o
locuință fără apă curentă, că un copil rom din trei locuiește într-o gospodărie în care un membru al familiei s-a dus la culcare
flămând cel puțin o dată în ultima lună și că, în educație, copiii romi rămân în urma colegilor lor de altă etnie, acest raport subliniază o realitate tulburătoare, dar inevitabilă: cea mai mare minoritate etnică din Uniunea Europeană continuă să se confrunte
cu discriminarea și accesul inegal la diferite servicii vitale.
Copiii sunt îndreptățiți să se bucure de drepturi depline. Ei beneficiază de toate drepturile omului și
de toate drepturile fundamentale și fac obiectul unor reglementări speciale, date fiind caracteristicile
lor specifice. Manualul de față își propune să ilustreze modul în care legislația și jurisprudența
europeană răspund intereselor și nevoilor specifice ale copiilor
Convenția europeană a drepturilor omului și dreptul Uniunii Europene oferă un cadru juridic tot mai important pentru protecția drepturilor străinilor. Legislația Uniunii Europene în materie de azil, frontiere și imigrație evoluează cu rapiditate.
Violenţa împotriva femeilor afectează drepturile fundamentale de bază ale femeilor, precum demnitatea, accesul la justiţie și egalitatea de șanse între femei și bărbaţi. De exemplu, o femeie din trei a fost victimă a violenţei fizice și/sau sexuale după vârsta de 15 ani, o femeie din cinci a fost victimă a urmăririi în scopul hărţuirii și o femeie din două s-a confruntat cu una sau mai multe forme de hărţuire sexuală.
