23
October
2018

Aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în domeniul legiferării și al elaborării de politici la nivel naţional

Fiind un catalog foarte modern al drepturilor omului, carta conţine multe drepturi care
nu se regăsesc în legile consacrate drepturilor omului, iar lectura sa face într‑adevăr
o impresie bună. Persoanele care cunosc principiile esenţiale ale dreptului UE pot
declama de obicei rapid că carta este întotdeauna obligatorie pentru UE, iar pentru statele
membre numai atunci când acestea „pun în aplicare dreptul UE”. Dar ce înseamnă
de fapt această expresie adesea citată de la articolul 51 din cartă?
Overview

Realitatea este că practicienii sunt adesea nesiguri dacă carta se aplică sau nu unei anumite situaţii și dacă aduce valoare adăugată. Chiar și în cercurile de experţi, nu se înţelege bine întotdeauna ce intră și ce nu intră în domeniul de aplicare al cartei. Nu este deci surprinzător că, la un deceniu după intrarea în vigoare a cartei, o analiză a rezultatelor sale în practică oferă o imagine eterogenă. Practicienii în domeniul dreptului – fie că sunt judecători, funcţionari publici sau legiuitori și factori de decizie – fac rareori trimitere la cartă, iar atunci când o fac, referirile tind să fie superficiale. Se prefigurează așadar o anumită ezitare.